1. Asteptare

Este ora 2 dimineata si ochi ei nu se pot inchide, nu poate sa adoarma, nervi de la stomac o macina incet si sigur.

De ce oare nu suna? de ce oare nu imi da macar un telefon? de ce dracu nu imi spune ca nu ma iubeste sau ca nu ii pasa de mine de ce dracu… de ce?

deci eu nu mai supoar; gata aceasta este ultima data cand mai astept este ultima data cand imi mai pasa, este ultima data… ultima… dar nu pot,

Se intoarce pe partea cealalta si isi simte capul si mai gol de idei, se simte si mai goala si mai singura, fiecare intrebare in loc sa ii redea putere o apasa si mai tare…

unde dracu o fi? sau de ce?

O lacrima apare in ochiul ei… gustul ei… si intunericul din ea… nu mai poate sa planga nu mai poate sa se intrebe nu mai poate nimic, uneori se intreaba ce e defapt in stare sa faca, are nevoie de protectie de iubire de intelegere mangieri si …. multe multe alte lucruri care tin de o relatie…. dar oare are o relatie…

telefonul vibreaza in fata ei, suna… iar disperarea ei este inecata de speranta… ma iubeste….

– alo da

-imi cer scuze ca nu am sunat mai devreme, dar acum am terminat la birou, soarbe cu putere din tigare.

-vi la mine te rog am nevoie sa te tin in brate…

-imi pare rau dar sunt foarte obosit si nici nu mai am chef, stii si tu cat de obositor este sa termin munca la ora asta…

-te rog, sunt singurele cuvinte care le poate scoate, si valul de lacrimi rasare in ochi ei.

-tu chiar nu intelegi din prima…

furia o impinge sa inchida telefonu… dupa 5 secunde se razgandeste si incearca sa sune inapoi… telefonul lui este inchis…

plange singura in noaptea amara din jurul ei, plange si spera ca se vor ivi odata zorile si pentru ea.

Arhivatorul

Anunțuri

~ de tearsfromheaven pe Februarie 15, 2008.

5 răspunsuri to “1. Asteptare”

  1. asa trist? nimic nu se mai schimba???

  2. asa a fost sa fie .. ..

  3. asa incepe intotdeauna sfarsitul… sau constientizarea sfarsitului … si incepe lectia de supravietuire… sa traiesti fara ceva ce considerai vital… paradoxal…pfiu!…trist…

  4. Trist… cum se vede sfarsitul de dupa colt, cum il simti ca se apropie si cum ajunge trecut.

  5. asta da tristete si eu care ma gandeam ca a mea este cea mai mare …, dar dupa cum bine stim fiecare are probleme ,fiecare este trist dar cand vine vb de noi inisine ni se pare ca ale noastre sunt cele mai mari … si tristetile si dorurile si probleme …mmm asta , fiecare traieste ce`i este dat sa traiasca

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: